Despre

Publicat: Vineri, 21 Iunie 2013

leaota

Munţii Leaota posedă un potenţial natural excepţional, oferind turiștilor posibilitatea practicării unor sporturi sau activități specifice ca drumeție, mountain bike, schi de tură, escaladă, canyoning, speologie, fapt datorat culmilor sale domoale, străbătute de numeroase drumuri pastorale, respectiv sectoarelor de chei de pe cursurile râurilor Dâmbovița, Ghimbav, Urdărița, Rudărița, Orăția.

Totodată, comunităţile situate la poalele sale sunt păstrătoare ale unor vechi obiceiuri şi tradiţii populare: “nedeia”, "masura laptelui", "însemnarea vacilor”, "ravasitul oilor", Focul lui Sumedru, Brezaia etc.

Istoria locului este legată de întemerierea primului stat centralizat din Țara Românească și de existența celui mai important drum comercial dintre aceasta si Ardeal. În zonă există numeroase vestigii istorice cvasinecunoscute, care pot constitui puncte de atracție pentru turiști: Cetatea Orăției, crucile vechi cu inscripții slavonești de pe Drumul Voievozilor, Drumul Roman, Cetatea "Negru Vodă", schitul rupestru de la Cetăţeni, Manastirea Negru Voda din Campulung-Muscel, Castrul Roman Jidava etc

Proiectul “Ecoturism în Leaota” vizează atragerea turiştilor în zona Munţilor Leaota, prin facilitarea accesului la informatiile necesare vizitării acestora. În urma elaborării ghidului şi a hărţii, prestatorii de servicii din zonă îşi vor putea îmbunătăţi oferta turistică, punând la dispoziţia turiştilor interesați informaţii actualizate şi consistente despre obiectivele turistice, precum şi despre modalităţile cele mai potrivite vizitării acestora, din perspectiva turismului durabil. Pe de altă parte, turiştii aflaţi în căutarea naturii vor avea un reper serios pentru a întreprinde o călătorie în zona sălbatică şi plină de mister a Munţilor Leaota.

Profil de ecoturist

Modalităţi de cazare

Ecoturiştii preferă facilităţi de cazare cu confort mediu sau chiar de bază, cum sunt cortul, cabana, motelul, pensiunea sau hanul.

Surse de informare

Ecoturiştii acordă mare încredere recomandărilor celorlalţi (prieteni, familie), dar şi diferite forme de materiale scrise reprezintă surse importante de informaţii. De asemenea, experienţa proprie din călătorii anterioare joacă un rol decisiv în alegerea destinaţiei. Internetul devine tot mai utilizat pentru planificarea vacanţelor ecoturistice, dar mulţi ecoturişti sunt suficient de experimentaţi pentru a-şi organiza singuri călătoria.

Cod de comportament al ecoturistului

1. Pregătirea voiajului

Alegerea unui agent de turism sau a unei organizaţii care se preocupă de minimizarea impactului activităţii turistice asupra mediului;
Alegerea unui promotor sau a unei agenţii de turism care oferă o şedinţă de pregătire despre modul cum trebuie să se comporte la locul de destinaţie sau să folosească echipamentele în vederea protejării mediului înconjurător;
Informarea în legătură cu habitatul natural şi cu valorile culturale ale zonei;
Adaptarea comportamentului propriu şi a codului de conduită la valorile zonei vizitate.

2. Respectarea următoarelor reguli

Interdicţia accesului în zone nepermise publicului;
Respectarea marcajelor;
Informarea tour-operatorilor, autorităţilor şi vizitatorilor asupra încălcării oricărei reguli care poate afecta habitatul natural şi cultural.

3. Respectarea florei, faunei şi a habitatului lor

Deplasarea cu calm, fără a se perturba mediul natural;
Păstrarea unei distanţe considerabile faţă de animale pentru a nu le deranja;
Evitarea hrănirii animalelor;
Neintervenirea în habitatul natural;
Evitarea zonelor în care se găseşte un număr mare de animale;
Interzicerea ruperii plantelor sau mutării animalelor;
Evitarea cumpărării de plante sau animale care sunt pe cale de dispariţie sau se găsesc în număr mic într-un anume areal.

4. Reducerea propriului impact asupra mediului

Adoptarea unui comportament care vizează reducerea tuturor tipurilor de poluare (chimică, biologică, vizuală, olfactivă şi sonoră);
Favorizarea deplasărilor în grupuri mici;
Conştientizarea impactului acţiunilor proprii asupra mediului;
Menţinerea echipamentului motorizat în stare bună;
Utilizarea unui echipament nepoluant sau slab poluant;
Alegerea unor produse durabile, biodegradabile şi reutilizabile;
Depozitarea reziduurilor în zone strict amenajate pentru acest scop;
Favorizarea transportului cu mijloace care nu au sau au un impact minim asupra mediului.

5. Respectarea comunităţilor locale

Aprecierea unicităţii populaţiei din zona vizitată;
Respectarea cutumelor, tradiţiilor locale şi diferenţelor culturale;
Deschiderea spre învăţare;
Susţinerea economiei locale prin achiziţionarea de produse şi servicii;
Respectarea intimităţii oamenilor şi a proprietăţii private;
Adaptarea la cultura locală;
Adoptarea unui comportament respectuos faţă de ceilalţi vizitatori.

Surse:

Bran, F., Simon, T., Nistoreanu, P. „Ecoturism”, Editura Economică, București 2000
2. Cooper, C., Fletcher, J., Gilbert D., Wanhill, S. „Tourism, Principles and Practice”, Longman, Harlow, 1998
3. Neacșu, N. „Turismul și dezvoltarea durabilă”, Editura Expert, București, 2000
4. Nistoreanu, P., Tigu, G., Popescu, D. „Ecoturism și turism rural”, Editura ASE, București, 2003